O nouă schemă de fraudă combină apelurile telefonice cu mesaje de tip phishing. Victimele sunt speriate cu presupuse operațiuni de spălare de bani, iar atacatorii încearcă apoi să obțină date personale, informații bancare sau chiar transferuri de bani.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică avertizează asupra unor noi tentative de fraudă raportate în România. Metoda folosită este una elaborată: atacatorii contactează telefonic victimele, pretind că reprezintă instituții cunoscute și încearcă să le convingă că trebuie să acționeze urgent pentru a evita consecințe financiare sau juridice.
Într-unul dintre scenariile identificate, persoana contactată este informată că ar fi implicată într-o presupusă operațiune de spălare de bani la Bursa de Valori București.
Atacatorii se prezintă drept „analiști financiari” ai Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor și încearcă să creeze impresia că situația este una gravă și necesită o reacție imediată.
Victimele pot primi și un e-mail fals
Schema nu se limitează la apelurile telefonice. În paralel, pot fi trimise și mesaje de tip phishing care folosesc identitatea vizuală a Provident Financial România.
Unul dintre mesajele identificate face referire la o presupusă solicitare pentru un împrumut. În acest fel, atacatorii încearcă să dea credibilitate poveștii prezentate anterior prin telefon.
Victima poate fi convinsă că există o cerere de credit făcută în numele său și că trebuie să urmeze anumite instrucțiuni pentru anularea acesteia.
Ținta finală: datele bancare și banii victimei
După ce persoana este convinsă că se află în fața unei probleme reale, atacatorii pot solicita date bancare sub pretextul anulării presupusului împrumut.
În alte situații, victimei i se poate cere să transfere banii într-un alt cont, prezentat drept un cont „securizat”.
Metoda se bazează pe mai multe tehnici de manipulare. Printre acestea se află falsificarea identității numărului de telefon afișat, folosirea unor denumiri cunoscute, presiunea psihologică și invocarea unor presupuse prevederi legale.
Colectarea informațiilor poate avea loc treptat, astfel încât victima să nu realizeze de la început că participă la o tentativă de fraudă.
Nu transmiteți date personale sau bancare prin telefon
Recomandarea principală este ca persoanele contactate în asemenea situații să nu furnizeze date personale, parole, coduri de autentificare sau informații bancare.
Dacă apelantul susține că reprezintă o instituție sau o companie, conversația trebuie întreruptă, iar organizația respectivă trebuie contactată separat, folosind exclusiv datele oficiale de contact.
De asemenea, continuarea conversației pe WhatsApp, Telegram sau Signal la solicitarea apelantului trebuie privită cu suspiciune atunci când cineva pretinde că reprezintă oficial o instituție.
Ce trebuie făcut dacă au fost transmise date bancare
Persoanele care au oferit deja informații bancare sau au efectuat un transfer suspect trebuie să contacteze cât mai rapid banca. În anumite situații, o intervenție rapidă poate permite blocarea sau limitarea unei tranzacții frauduloase.
Tentativele pot fi raportate și către DNSC, inclusiv prin numărul dedicat 1911.
Regula esențială rămâne simplă: presiunea de a acționa imediat, solicitarea datelor bancare și cererea de a transfera bani într-un presupus „cont sigur” sunt semnale majore de alarmă.
