Finlanda a decis să se alăture inițiativei Franței privind extinderea descurajării nucleare europene, într-un moment în care securitatea continentului este pusă tot mai mult sub presiune de războiul din Ucraina și de amenințările venite din partea Rusiei. Anunțul a fost făcut luni, în timpul Summitului Arctic găzduit de Finlanda, reuniune la care participă și președintele României, Nicușor Dan.

Decizia de la Helsinki marchează o nouă etapă în eforturile europene de consolidare a propriilor capacități de apărare. Inițiativa franceză urmărește extinderea cooperării în domeniul descurajării nucleare cu statele europene partenere, fără a înlocui însă mecanismele de securitate existente în cadrul NATO.

Finlanda se alătură inițiativei franceze

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a transmis că participarea țării sale la inițiativa franceză are ca obiectiv consolidarea securității europene și creșterea responsabilității Europei pentru propria apărare.

Potrivit declarațiilor sale, programul nu înlocuiește descurajarea nucleară oferită de NATO. Mai mult, Finlanda nu intenționează să permită staționarea armelor nucleare pe teritoriul său în timp de pace.

Inițiativa prevede însă o cooperare mai strânsă între statele participante, inclusiv exerciții comune, consultări aprofundate și posibilitatea desfășurării pe termen scurt a unor capabilități militare capabile să utilizeze arme nucleare pe teritoriul statelor aliate.

Franța, singura putere nucleară din Uniunea Europeană

Importanța inițiativei este legată și de poziția particulară a Franței în arhitectura de securitate europeană. După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, Franța a rămas singurul stat membru al blocului comunitar care deține propriul arsenal nuclear.

Spre deosebire de mecanismul nuclear al NATO, în care există structuri comune de planificare și consultare, decizia privind folosirea armelor nucleare franceze aparține președintelui Franței.

Parisul încearcă astfel să ofere statelor europene partenere o formă suplimentară de cooperare în domeniul descurajării, pe fondul incertitudinilor privind evoluția mediului de securitate european și al necesității ca statele europene să își consolideze capacitatea de apărare.

Zece țări participă la inițiativă

Finlanda este una dintre mai multe țări europene care au decis să participe la proiectul francez. Potrivit informațiilor prezentate de HotNews, inițiativa reunește în total zece state.

Norvegia, Suedia și Danemarca s-au alăturat anterior proiectului, iar decizia Finlandei vine în continuarea unei apropieri tot mai mari a statelor nordice de structurile de securitate occidentale.

Finlanda și Suedia au renunțat la politica de neutralitate și au devenit membre NATO în urma schimbărilor majore produse de invazia rusă în Ucraina. Helsinki a devenit membru al Alianței în 2023, iar Stockholm în 2024.

România analizează inițiativa franceză

Și România a fost invitată la discuțiile privind extinderea descurajării nucleare franceze. Administrația Prezidențială a transmis încă din luna martie că Bucureștiul analizează propunerea Franței și că România a participat la discuțiile purtate pe această temă.

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, explica atunci că proiectul se afla într-o etapă incipientă și că o eventuală decizie a României urma să fie analizată la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Președintele Nicușor Dan a precizat însă că România beneficiază deja de protecția oferită de umbrela nucleară a NATO, prin apartenența la Alianța Nord-Atlantică.

Nicușor Dan: România este sub umbrela nucleară a NATO

Într-o declarație făcută în luna martie, președintele Nicușor Dan a explicat că România, asemenea celorlalte state membre NATO, este inclusă în sistemul de descurajare nucleară al Alianței.

Șeful statului a subliniat că România participă, în calitate de membru NATO, la deciziile și programele Alianței care au componentă nucleară.

În ceea ce privește relația cu Franța, Nicușor Dan a vorbit despre parteneriatul strategic dintre cele două țări și despre faptul că acesta se află într-un proces de extindere pe mai multe paliere.

Nicușor Dan, mesaj de la Summitul Arctic

Președintele României a participat luni la reuniunile de la Rovaniemi, unde a vorbit despre provocările de securitate comune pentru Flancul estic al NATO și pentru zona arctică.

Nicușor Dan a indicat Rusia drept sursa amenințării comune și a enumerat printre riscurile actuale atacurile cu drone, atacurile asupra infrastructurii critice, atacurile cibernetice și actele de sabotaj.

În opinia sa, faptul că statele europene se confruntă cu amenințări similare impune și dezvoltarea unor mijloace similare de descurajare și pregătire. România încearcă să își valorifice, în acest context, experiența acumulată în zona Mării Negre.

România vrea să împărtășească expertiza din Marea Neagră

Nicușor Dan a arătat că România are experiență în domenii precum deminarea, colectarea de informații și protejarea infrastructurii submarine, inclusiv în ceea ce privește cablurile submarine din Marea Neagră.

Președintele consideră că această expertiză poate fi împărtășită cu statele de pe Flancul estic și cu țările din zona arctică, într-un context în care infrastructura critică și comunicațiile submarine au devenit elemente importante ale securității europene.

România face parte și din Formatul Helsinki și urmează să găzduiască următorul summit la începutul anului viitor, ceea ce oferă Bucureștiului o oportunitate suplimentară de a participa la discuțiile privind securitatea regiunilor nordice și estice ale Europei.

Cooperarea economică, o altă miză pentru România

Președintele României a vorbit și despre oportunitățile economice care pot apărea în urma unei cooperări mai strânse între România și statele din regiunea arctică.

Nicușor Dan a menționat în special expertiza României în domeniul construcției de nave și posibilitatea atragerii unor investiții către Flancul estic și către zona arctică.

În acest context, apropierea dintre statele nordice și cele de pe Flancul estic nu este privită doar prin prisma apărării. Cooperarea poate include infrastructura, industria navală, securitatea energetică, tehnologia și protejarea infrastructurii critice.

Un nou echilibru de securitate în Europa

Intrarea Finlandei în inițiativa franceză arată că discuția despre apărarea europeană se extinde rapid dincolo de structurile tradiționale. Statele europene caută formule prin care să își consolideze capacitățile de descurajare și să fie mai puțin dependente de evoluțiile politicii de securitate americane.

În același timp, participarea la inițiativa franceză nu înseamnă retragerea din NATO și nici înlocuirea umbrelei nucleare americane. Pentru Finlanda, proiectul reprezintă o componentă suplimentară a cooperării europene în domeniul securității.

Pentru România, discuția este cu atât mai importantă cu cât țara noastră se află pe Flancul estic al NATO și la Marea Neagră. Mesajul transmis de Nicușor Dan de la Summitul Arctic indică faptul că Bucureștiul urmărește consolidarea cooperării cu statele europene care se confruntă cu aceleași riscuri de securitate.