Programul de guvernare al lui Luca Niculescu prevede eliminarea IMCA fără amânare, rambursări mai rapide de TVA pentru firmele corecte, reorganizarea ANAF și noi măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) ar urma să fie eliminat începând cu 1 ianuarie 2027, potrivit programului de guvernare pentru perioada 2026–2028 prezentat de premierul desemnat Luca Niculescu.
Documentul include mai multe schimbări fiscale și administrative, de la facilitarea rambursării TVA până la reorganizarea instituțiilor de control și introducerea unor mecanisme noi de evaluare a contribuabililor.
Eliminarea IMCA este prevăzută deja în legislație, iar programul politic propune respectarea termenului fără o nouă amânare.
Impozitul minim pe cifra de afaceri ar urma să fie eliminat de la 1 ianuarie 2027
Una dintre principalele măsuri prevăzute în program este renunțarea la impozitul minim pe cifra de afaceri.
Guvernul propus de Luca Niculescu își asumă să nu promoveze acte normative care să amâne, să suspende sau să modifice aplicarea eliminării IMCA, prevăzută prin OUG nr. 89/2025.
În argumentarea acestei orientări, documentul arată că impozitarea cifrei de afaceri, în locul profitului efectiv, poate afecta competitivitatea și poate descuraja investițiile.
Măsura este prezentată ca parte a obiectivului de a asigura un mediu fiscal mai predictibil pentru companii.
Cota unică ar urma să fie păstrată
Programul de guvernare prevede menținerea principiului cotei unice și creșterea veniturilor bugetare prin combaterea evaziunii fiscale.
De asemenea, sunt propuse revizuirea facilităților și a regimurilor fiscale preferențiale, precum și introducerea unui mecanism de impozitare la ieșire, cunoscut drept „exit tax”.
Acesta ar viza, în condițiile stabilite prin legislație, anumite câștiguri de valoare realizate în România înainte de transferul unor active, activități economice sau al rezidenței fiscale în alte jurisdicții.
Guvernul își propune să evite introducerea unor poveri suplimentare asupra contribuabililor care își respectă obligațiile fiscale.
Rambursări mai rapide de TVA și mai puține controale pentru firmele corecte
O altă direcție importantă privește relația dintre contribuabili și ANAF.
Programul propune accelerarea rambursării TVA pentru firmele cu un istoric fiscal bun, precum și limitarea blocării rambursărilor la situațiile în care există suspiciuni de fraudă susținute de documente.
Ar urma să fie introdus un sistem de evaluare pozitivă a comportamentului fiscal, prin care contribuabilii care declară și achită corect obligațiile să beneficieze de proceduri simplificate.
Printre avantajele avute în vedere se numără reducerea frecvenței controalelor, rambursări accelerate și acces mai simplu la eșalonarea obligațiilor fiscale.
Regulile concrete și condițiile de aplicare ar urma să fie stabilite prin actele normative și procedurile administrative necesare.
ANAF și Autoritatea Vamală Română ar putea fi reunite
Programul include și posibilitatea reunificării Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a Autorității Vamale Române într-o singură instituție fiscală și de control.
O asemenea reorganizare ar urma să fie fundamentată pe o evaluare a funcționării separate a celor două autorități.
Până la sfârșitul anului 2026, documentul mai prevede introducerea unui mecanism de remunerare de tip bonus-malus pentru conducerea ANAF și structurile operative, aplicabil din 2027.
Recompensele financiare ar urma să fie legate de depășirea obiectivelor de colectare, iar penalitățile de indicatorii de performanță.
Inspectorii antifraudă și vamali ar putea primi camere video
Printre propunerile administrative se află echiparea inspectorilor antifraudă și vamali cu camere video portabile, într-un termen de 18 luni.
De asemenea, Registrul unic de control ar urma să fie înlocuit cu o platformă digitală integrată.
Autoritățile propun reducerea raportărilor fiscale repetitive, extinderea declarațiilor precompletate și îmbunătățirea procedurilor de analiză a riscului fiscal.
Ce prevede programul pentru pensii și cheltuielile statului
Documentul include indexarea pensiilor începând cu anul 2027, în limitele permise de strategia fiscal-bugetară, cu atenție deosebită pentru persoanele cu venituri mici și pentru categoriile vulnerabile.
În privința cheltuielilor publice, viitorul Executiv își propune ca nicio cheltuială permanentă să nu fie introdusă fără identificarea unei surse permanente de finanțare sau a unor economii echivalente.
Cheltuielile nete ar urma să crească cu cel mult 4,6% în 2027, iar ponderea cheltuielilor de personal în PIB ar trebui să scadă gradual în următorii ani.
Guvernul își propune reducerea deficitului bugetar
Programul estimează un deficit bugetar de aproximativ 6% din PIB la finalul anului 2026, calculat potrivit metodologiei europene ESA.
Pentru 2027 este prevăzută o reducere la aproximativ 5,2% din PIB, urmând ca deficitul să coboare la 3,2% în 2029 și sub 3% în anul 2030.
Aceste valori reprezintă obiective bugetare, nu rezultate deja realizate.
Aplicarea măsurilor va depinde de viitorul Executiv
Programul de guvernare reprezintă documentul pe baza căruia premierul desemnat solicită sprijinul Parlamentului.
O parte dintre măsuri presupun adoptarea unor noi acte normative, reorganizări instituționale și identificarea resurselor bugetare.
În perioada următoare, mediul de afaceri va urmări în special respectarea termenului de eliminare a IMCA și modul în care vor fi implementate simplificările fiscale promise.
