Elevi, studenți și profesori au ieșit miercuri, 21 octombrie, în stradă în centrul Atenei, în suburbiile capitalei și în mai multe orașe din Grecia. Poliția elenă a estimat că doar la marșul din Atena au participat aproximativ 10.000 de elevi și studenți, iar protestul s-a desfășurat pașnic.
Manifestanții s-au strâns în fața clădirii Parlamentului. Cu o seară înainte, o parte dintre studenți și-au instalat corturi în Piața Syntagma, unde au rămas peste noapte înaintea marșului.
Ce cer protestatarii
Principala revendicare este creșterea finanțării de la stat pentru educație. Elevii și studenții cer condiții mai bune în școli și clase mai puțin aglomerate, iar în fața Parlamentului mulțimea a scandat pentru o educație publică gratuită.
Nemulțumirile nu se opresc la sistemul de învățământ. Profesorii din ciclul primar și medicii au intrat în grevă, cerând salarii mai mari și protestând față de lipsa de personal. Greva a perturbat activitatea în școlile și spitalele de stat.
„Viața e foarte grea”
Georgia Foukidou, o studentă de 21 de ani prezentă la protestul de la Atena, a descris situația în care se află mulți tineri greci: chirii foarte mari, locuințe mici și părinți care nu își mai permit să plătească chiria, curentul și celelalte cheltuieli ale casei.
Creșterea accelerată a chiriilor i-a scos pe mulți tineri de pe piața locuințelor din marile orașe ale Greciei.
Salarii la nivelul din 2009
Grecia a ieșit din criza economică dintre 2009 și 2018, perioadă în care salariile și cheltuielile pentru educație au fost tăiate drastic, ca parte a măsurilor de austeritate impuse prin trei pachete internaționale de salvare, în valoare totală de aproximativ 290 de miliarde de euro.
De atunci, salariile au crescut, însă puterea reală de cumpărare a grecilor rămâne printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Salariul mediu lunar, de aproximativ 1.500 de euro, a ajuns abia la nivelul din 2009. Inflația și scumpirea bruscă a carburanților, pe fondul războiului din Iran, au erodat din nou veniturile populației.
Guvernul Mitsotakis, sub presiune
Protestele cresc presiunea asupra guvernului de centru-dreapta condus de premierul Kyriakos Mitsotakis, în condițiile în care Grecia are alegeri programate la jumătatea anului 2027.
Înaintea protestelor, ministra Educației, Sofia Zacharaki, a declarat că analizează revendicările studenților și a recunoscut că prețurile locuințelor pun presiune pe bugetele familiilor. Ministra a precizat că sunt în derulare proiecte de peste 733 de milioane de euro pentru construirea de cămine studențești și modernizarea infrastructurii.
Guvernul de la Atena a anunțat și că subvențiile pentru energie și celelalte măsuri de sprijin pentru gospodării și companii vor ajunge la aproximativ 1 miliard de euro.
Un val de proteste în Europa
Manifestațiile din Grecia fac parte dintr-un val mai larg de proteste care traversează Europa. Participanții de la Atena și-au exprimat solidaritatea cu protestele de amploare din Franța, unde costul vieții și degradarea condițiilor din școli au scos mii de oameni în stradă. În Franța, manifestațiile s-au transformat în violențe, cu magazine jefuite și clădiri publice distruse, iar președintele Emmanuel Macron a promis sancțiuni dure pentru vinovați.
Proteste au avut loc în ultimele zile și în Albania, unde nemulțumirile legate de costul vieții și de corupție au dus la ciocniri și pagube materiale importante. Spre deosebire de acestea, protestele din Grecia au rămas până acum în mare parte pașnice.